Prin tehnologia GIS aplicata in sectorul forestier se pot elabora harti tematice si interogari la nivel local sau national.

Sursele de date si informatii specifice fondului forestier sunt urmatoarele:

  • Baza cartografica existenta-planuri topografice clasice utilizate pentru amenajarea padurilor

    Datele raster (baza cartografica) utilizate pentru intocmirea hartilor amenajistice sunt planuri topografice de baza clasice. Aceste planuri au fost scanate si georeferentiate in vederea crearii bazei de date GIS.

  • Imagini aeriene digitale si ortofotoplanuri – se procura fotograme color in format digital scanate la inalta rezolutie de pe filmul original cu un scaner cartografic si ortofotoplanuri digitale color(imagini ortorectificate), in culori naturale.
  • Imagini satelitare multispectrale de inalta rezolutie spatiala
  • Modele digitale ale terenului DTM si suprafetei DSM – pentru crearea DTM se utilizeaza curbe de nivel vectorizate din baza de date GIS existenta, acestea fiind obtinute de pe planuri topografice clasice scanate.
  • Date geospatiale vectoriale.
  • Date descriptive amenajistice – se utilizeaza datele descriptive pentru unitatile amenajistice din descrierea parcelara a amenajamentului silvic, ele fiind importate din datele generate de programul pentru calculul datelor de amenajare.

Datele si informatiile de baza astfel integrate, centralizate si prelucrate produc noi informatii geospatiale, dupa cum urmeaza:

  • Baza cartografica a fondului forestier

    Metodele GIS permit confruntarea,verificarea si actualizarea rapida si precisa a informatiilor existente pe planurile topografice de baza, in mediul GIS, precum si producerea de planuri noi, mai precise, ortofotoplanuri, harti amenajistice si masuratori in teren.

  • Amenajarea padurilor

    In afara planului topografic de baza, in faza de teren a lucrarilor de amenajare, prin folosirea de ortofotoplanuri recente pentru organizarea teritoriului coroborata cu masuratori in teren se realizeaza determinarea si stabilirea corecta a limitelor fondului forestier si a altor limite amenajistice sau administrative, precum si pentru reambularea planului de baza.

  • Cadastru forestier

    Bazele de date GIS vor face posibila exploatarea rapida si eficienta a informatiilor specifice, atat sub raportul cadastrului forestier cat si sub cel al amenajamentului silvic, in general. Totodata se permite realizarea in mod automat a hartilor tematice specific amenajamentului.

  • Inventarul forestier national (IFN)

    Prima etapa a inventarului forestier national este fotointerpretarea, al carei scop principal este determinarea suprafetelor de proba situate interenurile cu vegetatie forestiera. Navigarea pentru identificarea centrelor suprafetelor de proba se efectueaza cu ajutorul dispozitivelor GPS in care s-au introdus harti ale zonei la diferite scari.

  • Sistemul national de GIS forestier

    Sistemul va permite interogari specifice la toate nivelele ierarhice si la toate nivelele de competenta. Vor putea fi intercorelate seturi de date din domenii diferite de interes si din combinarea lor prin tehnici de analiza GIS vor putea fi obtinute date noi foarte specifice si exacte.

  • Managementul ariilor protejate

    Prin implementarea unui sistem integrat si unitar GIS la nivelul ariilor protejate se creeaza conditiile eficientizarii procesului decizional, imbunatatirii calitatii managementului ariilor protejate si reducerea timpilor de lucru necesari obtinerii unor informatii spatiale cu perspectiva larga de utilizare.

  • Cartarea ecosistemelor forestiere

    Realizarea bazei de date geospatiale amenajistice prin trasarea limitelor amenajistice de pe planurile topografice de baza si corectarea concomitentaa acestor limite prin utilizarea de ortoimagini actuale si prin masuratori GPS, rezolva in mare parte problema cartarii ecosistemelor forestiere.

  • Masuratori biometrice ale arborilor si arboretelor

    Stereofotogrametria este o sursa potrivita de date atat pentru cartarea suprafetelor intinse de padure cat si pentru masurarea suprafetelor si caracteristicilor arboretelor sau a arborilor indivituale, date utilizabile pentru amenajarea padurilor.

  • Managementul bazinelor hidrografice

    Toate datele care fac referire la configuratia terenului, inclinare sau expozitie, precum si date despre reteaua hidrografica, geologie, soluri si acoperirea terenului pot fi incluse intr-o baza de date GIS care sa permita o viziune de ansamblu asupra factorilor care influenteaza formarea si dezvoltarea bazinelor torentiale.

  • Monitorizarea starii de sanatate a padurilor

    Pentru a se determina schimbarile aparute in starea vegetatiei de la o perioada la alta se foloseste tehnica detectarii schimbarilor, o procedura care presupune o comparatie sistematica a doua sau mai multe imagini care acopera aceeasi suprafata a pamantului dar preluate la date diferite.

  • Managementul situatiilor de urgenta (doboraturi produse de vant sau incentii forestiere)

    O aplicatie GIS ajuta la cartarea bazinetelor expuse doboraturilor de vant, identificarea drumurilor expuse distrugerii, in cazul unei doboraturi in masa. In Europa exista un sistem de avertizare in timp real pentru incendii: European Forest Fire Risk Forecast System (EFFRFS-senzorii satelitari detecteaza orice incalzire excesiva la sol, care declanseaza interventia protectiei civile si a pompierilor ~15min).

  • Drumuri forestiere si exploatarea masei lemnoase

    Sistemul de formare a preturilor de valorificare a masei lemnoase are in vedere factori precum specia, sortimentul, natura produsului si distanta de apropiat-scos. Dintre aceste variabile, distanta de apropiat-scos poatefi masurata automat de aplicatia GIS.

  • Management cinegetic si salmonicultura

    Introducerea unui sistem GIS la nivel de fonduride vanatoare permite crearea unor straturi dedicate activitatii cinegetice carora sa le poata fi asociate tabele de atribute importante din punct de vedere cinegetic (standuri de vanatoare,observatoare, hranitori, trasee turistice etc.). Pe langa aceste elemente, GIS mai permite determinarea perimetrelor complexelor de vanatoare, figurarea pe harti a directiilor din care vin gonacii, precum si o serie de alte elemente informative.

  • Utilizarea GIS la nivelul administratiei silvice centrale

    Crearea sistemului informatics geografic (GIS), ca si realizarea sistemul informatic al fondului forestier si a inventarului forestier, sunt conditii fara de care elaborarea programului national pentru gestionare durabila a padurilor si stabilirea si aplicarea criteriilor si indicatorilor de gestionare a padurilor nu sunt posibile sau nu pot fi realizate intr-un mod corespunzator si eficient.

  • Proiectarea si managementul retelelor de perdele forestiere de protectie

    In cadrul campaniilor de extindere a retelelor de perdele forestiere si a perimetrelor de ameliorare se pot elabora o metodologii de proiectare a lor in mediul GIS. Tehnologiile geomatice isi gasesc locul si la etapa de implementare a proiectelor, utilizand pentru masuratori terestre echipamente GPS sau laser. In perspectiva, imaginile digitale aeriene sau satelitare se vor dovedi foarte utile si pentru managementul perdelelor forestiere.

GEOSILVA SRL dezvolta si implementeaza sisteme GIS in domeniile:

  • Fond forestier – pentru gestionarea de catre ocoalele silvice a padurilor de stat si particulare.
  • Spatii verzi – realizarea Registrului spatiilor verzi la nivelul administratiei locale.
  • Edilitar – utilitar – pentru proprietarii/administratori de utilitati (energie, gaze naturale, transporturi, alimentari cu apa, etc.) sau pentru admnistratiile locale.